luni, 22 august 2011

Simplitate vs educatie?



David se apropia de clipa morţii şi a dat îndrumări fiului său Solomon, zicând: „Eu plec pe calea pe care merge toată lumea. Întăreşte-te şi fii om! (Întâia Carte a Împăraţi, cap.2, vers.1-2)

Vrei să scrii? Pentru asta avem filologie. Vrei să vindeci, există medicina, să cânţi, conservatorul, să pictezi, artele plastice, să studiezi Scripturile, există teologia. Cum, autodidact? Nici o problemă, profesorii vor înţelege... Există într-adevăr o problemă în a alătura simplitatea educaţiei? ...nu cred. Atât doar, că alăturarea se întîlneşte rar!
Şcolile pot să formeze specialişti, dar nu pot face mare lucru în ce priveşte devenirea omului. Unde e locul în care omul poate deveni specialist în omenie? Ca şi student, te vei alinia unei anumite direcţii, te vei mişca între hotarele până la care a reuşit să ajungă pasul ştiinţei în care te-ai înscris. În ce priveşte omenia, încoro o vei apuca?
Ce a văzut David atât de important în a fii om, încât aceasta a fost dorinţa lui în dreptul lui Solomon? Şi mai ales de ce ar trebui să se „întărească” acest Solomon pentru a deveni om? Da, pentru a fi simplu om, pe placul lui Dumnezeu şi pe placul oamenilor plăcuţi Lui, e nevoie să îţi iei inima în dinţi înainte de a pleca...
Şcoala poate fi binecuvântare doar pentru omul care s-a împăcat cu Dumnezeu. Cunoştiinţa se poate uşor transforma în blestem, iar oamenii mari pe care ai ajuns să îi cunoşti nu înseamnă prieteni... În şcoala lui Hristos vei da sigur câteva examene. Nu ştiu dacă pentru tine vor fi grele. Dar odată cunoscându-L pe Profesor, îţi vei dori atât de mult să iei examenele, încât va fi o mare bucurie să înveţi. Învăţătura care schimbă mintea fără a schimba inima e doar jumătate de învăţătură. Ştiu, sună ciudat ce am scris mai înainte, dar face parte din normalul creştinismului prezent într-o lume anormală.
Apropo, cât ai luat astăzi la „smerenie”? Hmm...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu